Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova

MEMO Raportul privind Liberalizarea Regimului de Vize: Întrebări și Răspunsuri

Chisinau, 21/12/2017 - 15:00, UNIQUE ID: 171221_17
Press releases

MEMO

20 decembrie 2017

Raportul privind Liberalizarea Regimului de Vize: Întrebări și Răspunsuri

Ce va prezenta astăzi Comisia?

Comisia raportează astăzi cu privire la funcționarea regimului liberalizat de vize cu țările din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herzegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Montenegro și Serbia), precum și cu țările membre ale Parteneriatului Estic (Moldova, Georgia și Ucraina).

Raportul de astăzi reprezintă prima evaluare generală/amplă organizată în cadrul noului mecanism de suspendare adresată celor opt țări care beneficiază de călătorii fără viză în cadrul regimului liberalizat de vize.

Ce reprezintă evaluarea generală?

Toate cele opt țări și-au demonstrat pe deplin angajamentul de a îndeplini cerințele necesare și au depus eforturi majore la implementarea unui număr de reforme cuprinzătoare prevăzute în cadrul proceselor de liberalizare a regimelor de vize.

Comisia consideră că toate țările evaluate continuă să îndeplinească criteriile-referință privind liberalizarea vizelor.

Cu toate acestea, este necesară luarea imediată de măsuri în anumite domenii pentru a menține implementarea continuă și durabilă a acestora.

În cazul unor țări, mai multe eforturi sunt necesare pentru a lupta cu crima organizată și corupția și pentru a menține migrația ilegală sub control.

De aceea, este imperativ ca în prezent acele reforme să fie durabile și ca țările respective să nu facă un pas înapoi în acest proces.

De ce sunt evaluate doar anumite domenii specifice?

Deși Comisia monitorizează continuu îndeplinirea tuturor cerințelor de referință privind liberalizarea vizelor, noi nu raportăm astăzi cu privire la cerințele de referință care sunt considerate stabile.

Raportul de astăzi se concentrează asupra aspectelor specifice asupra cărora este necesar să se mai lucreze, în special migrația ilegală, crima organizată și lupta împotriva corupției.

În paralel, Comisia va raporta detaliat cu privire la situația generală din domeniul afacerilor interne și a justiției în cadrul rapoartelor de extindere pentru țările din Balcanii de Vest și în contextul implementării Acordurilor de Asociere cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina.

De ce raportul evaluează doar opt țări dintre țările care au regim liberalizat de vize cu UE?

Deși 60 de țări din lume beneficiază de călătorii fără viză în UE, în unele cazuri deciziile privind accesul liber în zona Schengen este realizat în baza negocierilor bilaterale numite”dialoguri privind liberalizarea regimului de vize”. Acestea se bazează pe progresul înregistrat de țările respective în implementarea reformelor cheie din domenii precum consolidarea statului de drept, combaterea crimei organizate, a corupției și a migrației ilegale, precum și îmbunătățirea capacității administrative privind controlul frontierelor și gradul de securitate al actelor.

Raportul se concentrează doar pe acele țări care au încheiat cu succes dialogul privind liberalizarea regimului de vize: Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Bosnia și Herzegovina, Montenegro, Serbia, Republica Moldova, Georgia și Ucraina.

Acest lucru reiese din obligația Comisiei de a monitoriza continuu îndeplinirea cerințelor ce țin de liberalizarea regimului de vize pentru țările non-UE care au încheiat cu succes dialogul privind liberalizarea regimului de vize și de a raporta privind aceste aspecte Parlamentului și Consiliului European.

De asemenea, aceasta reiese din declarația Comisiei din noiembrie 2010 privind stabilirea un mecanism de urmărire a proceselor ce țin de liberalizarea regimului de vize în țările din Balcanii de vest, declarație ce a fost reconfirmată în februarie 2017.

De ce doar anumite țări sunt menționate în mod special în concluzii?

Concluziile acestui raport subliniază faptul că Albania, Republica Moldova și Ucraina trebuie să ia măsuri imediate pentru a asigura progresul continuu în anumite sectoare. În cazul Albaniei provocările migrației ilegale trebuie să fie adresate. Republica Moldova trebuie să ia măsuri imediate pentru a asigura durabilitatea cerințelor de referință privind anti-corupția, precum și cele ce țin de lupta Împotriva spălării banilor. Având în vedere evoluțiile recente cu privire la lupta împotriva corupției, autoritățile din Ucraina trebuie să-și intensifice acțiunile pentru a asigura că progresul obținut anterior în acest domeniu este menținut și consolidat.

Cât de des raportează Comisia cu privire la îndeplinirea cerințelor de referință?

În cadrul noului mecanism de suspendare, Comisia trebuie să raporteze cu privire la îndeplinirea continuă a cerințelor de referință privind liberalizarea regimului de vize cel puțin anual pe o perioadă de cel puțin șapte ani de la data intrării în vigoare a regimului liberalizat de vize cu țările terțe. Comisia va raporta din nou Parlamentului și Consiliului European privind îndeplinirea continuă a cerințelor cu privire la liberalizarea regimului de vize în țările terțe în 2018.

Ce reprezintă o cerință de referință privind liberalizarea regimului de vize?

UE organizează dialoguri privind liberalizarea regimului de vize cu unele țări non-UE pentru a realiza scopul stabilit pe termen lung privind călătoriile fără vize, cu condiția că există o mobilitate sigură și bine gestionată.

Dialogurile privind liberalizarea regimurilor de vize au fost organizate cu succes între UE și cinci țări din Balcanii de Vest Albania, Bosnia și Herzegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Montenegro și Serbia, precum și cu trei țări din Parteneriatul Estic Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Acestea au dus la stabilirea unui regim liberalizat de vize pentru cetățenii acestor state; pentru Montenegro, Serbia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în decembrie 2009, pentru Albania și Bosnia și Herzegovina la finele anului 2010, pentru Republica Moldova în aprilie 2014, pentru Georgia în martie 2017 și pentru Ucraina în iunie 2017.

Aceste dialoguri s-au bazat pe ”Foile de Parcurs privind Liberalizarea Regimului de Vize” pentru țările din Balcanii de Vest și ”Planurile de Acțiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize” (VLAP) pentru țările din Parteneriatul Estic. Aceste Foi de Parcurs și Planuri de Acțiuni au inclus patru seturi de cerințe, numite ”cerințe de referință” pe care țările trebuiau să le îndeplinească. Acestea țineau de gradul de securitate al actelor, inclusiv biometria; gestionarea frontierelor, migrația și azilul; ordinea publică și securitatea; și relațiile externe și drepturile fundamentale. Cerințele de referință se concentrau atât pe cadrul de politici, cât și pe cel instituțional (legislativ și planificare) și pe implementarea eficace și durabilă a acestui cadru.

În perioada dialogurilor privind liberalizarea regimului de vize, Comisia a monitorizat îndeaproape implementarea Foilor de Parcurs și a Planurilor de Acțiuni prin rapoarte periodice privind progresul acestora.

Aceste rapoarte de progres au fost transmise Parlamentului și Consiliului European și sunt accesibile publicului.

Ce reprezintă mecanismul revizuit de suspendare a regimului de vize?

Mecanismul de suspendare a regimului de vize a fost introdus pentru prima dată în politicile UE privind regimul de vize în 2013 pentru a acorda posibilitatea de suspendare temporară a scutirilor de vize pentru cetățenii unei țări terțe pentru o perioadă scurtă de timp în cazul unei creșteri substanțiale a migrației ilegale.

În mai 2016, Comisia a propus revizuirea reglementărilor existente pentru a continua consolidarea acestui mecanism. Noile măsuri permit Uniunii Europene să reacționeze mai rapid și într-un mod mai flexibil în cazurile în care se confruntă cu o presiune exercitată de fenomenul migrației sau de o creștere a riscului pentru securitatea internă a Statelor Membre care ar putea apărea drept urmare a călătoriilor scutite de vize. În cadrul mecanismului revizuit, Comisia poate în prezent acționa mecanismul, întrucât anterior doar statele membre puteau face acest lucru. Suplimentar, în mecanismul revizuit s-a mai introdus și obligația pentru Comisie de a:

  • Monitoriza îndeplinirea continuă a cerințelor cu privire la liberalizarea regimului de vize care au fost utilizate în evaluarea pertinenței acordării scutirilor de vize (călătoriilor fără vize) unei țări terțe drept rezultat al finalizării cu succes a dialogului privind liberalizarea regimului de vize; și
  • Raporta periodic Parlamentului și Consiliului European cu privire la îndeplinirea continuă a acestora, cel puțin o dată pe an pe o perioadă de șapte ani după data intrării în vigoare a regimului liberalizat de vize pentru o țară terță și după aceasta, atunci când Comisia va considera acest lucru necesar sau la solicitarea Parlamentului sau a Consiliului European.

Mecanismul revizuit de suspendare a fost adoptat în luna februarie 2017 și a intrat în vigoare la 28 martie 2017. Astăzi, Comisia publică primul său raport conform noii sale obligații de monitorizare și raportare.

Când poate fi acționat mecanismul de suspendare?

Mecanismul de suspendare poate fi acționat în următoarele circumstanțe:

  • O creștere substanțială (mai mare de 50%) a migrației ilegale, inclusiv persoane care se află în mod ilegal în spațiul UE sau persoane intrarea cărora a fost refuzată la frontiera UE;
  • O creștere substanțială (mai mare de 50%) a cererilor de azil cu o rată scăzută de recunoaștere (aproximativ 3-4%);
  • O reducere a cooperării privind readmisia, în special în cazul în care rata de refuzare a cererilor de readmisie este în creștere;
  • Un risc crescut pentru securitatea statelor membre, în special privind infracțiunile grave.

Comisia mai poate acționa mecanismul și în cazul în care anumite cerințe nu mai sunt îndeplinite cu privire la cerințele de referință ale liberalizării regimului de vize de către țările terțe care au finalizat dialogul privind liberalizarea vizelor.

Care sunt următorii pași?

Raportul stabilește acțiunile ce urmează a fi luate de către țările partenere pentru a asigura durabilitatea reformelor. Comisia va comunica îndeaproape cu autoritățile privind progresul înregistrat în implementarea acestor recomandări.

Comisia va raporta Parlamentului și Consiliului European cu privire la evoluțiile ulterioare până la finele anului 2018.

Secțiuni editoriale: